Comuna Jibert

Resurse naturale

Podişul Hârtibaciului

Comuna Jibert cuprinde 15.421 ha  din Situl Natura 2000 Podişul Hârtibaciului.

Pe teritoriul județului Brașov, Podişul Hârtibaciului include, în general, zone de pășuni și fânețe, dar apar și terenuri agricole și păduri (fag, gorun, uneori și stejar).

A fost desemnat prioritate nr.1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de județe ale țării. Cuprinde efective importante pe plan global – o specie de cristel de câmp (Crex crex).  Cuprinde populații importante din specii amenințate la nivelul Uniunii Europene – 10 specii: cristel de câmp (Crex crex), acvilă  țipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), ghionoaie sură (Picus canus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio).
Găzduiește efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina) și de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. 

Sighișoara-Târnava Mare

2.818 ha din situl Natura 2000 Sighișoara –Târnava Mare se află pe teritoriul comunei Jibert.Se suprapune parţial peste situl Podişul Hârtibaciului.

Utilizarea tradițională a terenurilor a păstrat o diversitate biologică ridicată. Aria este de importanță internațională, având în vedere că probabil ultimele pajiști de mare întindere în Europa sunt perfect funcționabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradițional a stabilit un echilibru între activiățile umane și natură, acesta rămânând neschimbată din evul mediu. În acest spațiu diversitatea cuturilor agricole coexistă cu o bogată biodiversitate naturală atât sub aspect cantitativ cât și calitativ. Populația încă trăiește în strânsă legătură cu peisajul înconjurător, care include pajiștile cele mai bogate ale Europei și întinsele păduri caducifoliate. Aici există multe habitate și specii ce sunt în Lista Roșie IUCN și de asemenea au un statut prioritar în Directiva Habitate, inclusiv cele mai numeroase populații de carnivore mari din etajul deluros (urs și lup).

Tradiții

„Fosnicul“, sau „Balul însuraţilor“

Este o petrecere organizată anual, din cele mai vechi timpuri, de către românii din satele din jurul Făgărăşului. Dacă în zona Rupea petrecerea este ocazionată de Unirea Principatelor din 1859, peste Olt acest obicei are rădăcini mai vechi.
Fosnicul din comuna Jibert este renumit în zonă. Mulţi spun că este cea mai frumoasă petrecere de după Revelion, iar fiii satului vin aici în fiecare an, din toate colţurile ţării sau ale lumii.
Petrecerea începe de fiecare dată la oră opt seara, iar în deschidere, taţîi de vecinăţâţe şi preotul satului fac o dâre de seamă a anului care a trecut.
Acum participanţii nu mai mănâncă slănină, ceapă şi plăcinte cu jumeri, ci îşi duc de acasă aperitive de toate felurile, prăjituri şi băutură. După discursurile serioase, începe distracţia.
Cel mai frumos şi emoţionant moment al zilei de 24 ianuarie, nu este uitat de comunitate şi la miezul nopţii toţi participanţii îşi dau mâna cu mâna şi cântă Horă Unirii.
Acest moment este esenţa acestui obicei, motiv al românilor de a sărbători Unirea de la 1859.

O tradiţie care se mai păstrează şi astăzi este „colindatul cu icoana“ al copiilor. Elevii din clasa întâi şi până într-a opta merg în Ajun de Crăciun la colindat prin tot satul purtând cu ei cea mai veche icoană din biserică. Ei pleacă întotdeauna la colindat la prânz şi până seara termină de colindat tot satul.
Un alt obicei este ceata de feciori.
În fiecare sat, în preajmă sărbătorilor de Crăciun, tinerii se îmbracă în costumele populare tradiţionale fiecărui sat şi pleacă la colindat, ei încep cu biserică şi preotul satului, apoi cu primarul, urmând ca ei să fie primti în fiecare casa din sat, dar şi în oraşele apropiate unde colindă sătenii care s-au mutat în zona urbană. Colindă cetaşilor este răsplătită cu prăjituri, suc, vin şi bani cu care aceştia organizează balul Crăciunului şi serile de joc unde prezintă dansurile tradiţionale româneşti şi pe cele specifice satului.

Kronenfest

Specifică zonei Rupea este sărbătoarea care poartă denumirea de Kronenfest, o ceremonie de vară a comunităţilor săseşti din Rupea, Viscri, Buneşti, Dacia şi Fişer. Se împletesc mai multe cununi din flori viu colorate, se ornează cu panglici şi se amplasează în grădina casei parohiale. În dimineaţa zilei în care are loc ceremonia, localnicii se îmbracă în costume populare şi merg la slujbă, după care se adună în jurul cununii, cântă şi dansează. Sărbătoarea marchează trecerea de la primavară la vară, fiind o sărbătoare a florilor şi a vegetaţiei abundente.

Adunarea vecinătăţilor

În comuna Jibert, în data de 24 ianuarie se sărbătoreşte “Adunarea vecinătăţilor” unde participă toţi bărbaţii căsătoriţi pentru a discuta activitatea desfăşurată în cursul anului şi un plan de activităţi administartiv organizatorice pentru anul următor, iar seara sunt invitate de către gazdă şi femeile pentru dans şi cântece specifice zonei.

Activități recreative

Se pot practica echitația nau plimbările cu sania trasă de cai, în satul Dacia.

Datorită florei și faunei bogate, se poate practica fotohunting-ul.

Se pot face drumeții prin pădure, între localități, cu bicicleta sau pe jos.

Str. Republicii nr. 124
Orașul Rupea, Județul Brașov
România
Tel: 0784/298864
       0784/298863
Despre Reprezentanța Comisiei Europene în România
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât și pentru informații detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteți să vizitați pagina de internet a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Toate informaţiile privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală furnizate prin această pagină sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării. Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine celor care l-au iniţiat.