Pe teritoriul Comunei Hoghiz întâlnim o rezervație naturală, o rezervație geologică și două situri Natura 2000.
Rezervaţia naturală botanică şi ornitologică Cotul Turnuzului, situată pe teritoriul administrativ al comunelor Hoghiz și Racoș, adăpostește numeroase specii de păsări aflate pe traseul transilvănean al migraţiei europene.
Rezervația naturală cu o suprafață de 0,20 ha reprezintă o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de nisipuri) bogată în vegetație, aflată în lunca Oltului.
Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: râuri și lacuri, mlaștini și turbării, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate sau pajiști și pășuni.
Arborii sunt prezenți cu specii de: stejar (Qurecus robur), fag (Fagus sylvatica), molid (Picea abies), arin (Alnus glutinosa), răchită (Salix L.).
La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante rare, printre care: o gențiană mov din specia boreal-montană Swertia perennis, ligularia (Ligularia sibirica), precum și specii boreale de ochii-broaștei (Primula farinosa),coada-iepurelui (Sesleria coeruleans).
În zonele mlăștinoase și în apropierea cursurilor de apă sunt întâlnite specii floristice de: iarbă-albastră (Molinia caerulea), trestioară (Calamagrostis nejglecta ghințură (din speciile Gentiana pneumonanthe și Gentiana ciliata), roua cerului (specia Drossera angelica), otrățel (Utricularia vulgaris) sau Triaphorum latifolium.
Faună
Fauna rezervației naturale este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni.
Mamifere cu specii de: cerb (Cervus epaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus), mistreț(Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), veveriță (Sciurus carolinensis), pisică sălbatică (Felis silvestris);
Specii de păsări migratoare și de pasaj: rață cârâietoare (Anas querquedula), rață mare (Anas platyrhynchos), rață mică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață-sulițar (Anas acuta), gârliță mare (Anser albifrons), sitarul de pădure (Scolopax rusticola), becațină (Gallinago gallinago);
Alte specii de păsări întâlnite în arealul ariei protejate: ciuf-de-pădure (Asio otus), șorecar comun (Buteo buteo),cucuvea (Athene noctua), pupăză (Upupa epops), mierlă (Turdus merula), măcăleandru (Etithacus rublecula),dumbrăveancă (Coracias garrulus), sfrâncioc (Lanius excubitor);
Reptile și amfibieni: viperă (Vipera berus), șopârlă cenușie (Lacerta agilis), năpârcă (Anguis fragilis), broască de mlaștină (Rana arvalis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina).
Rezervația geologică Cheile Dopca se află pe teritoriul administrativ al comunei Hoghiz, respectiv în partea de Nord Est a satului Dopca. Rezervaţia se află în sectorul central al Munţilor Perşani, la ieşirea Oltului din defileul Augustin la Racoş.
Aria naturală de 4 ha se întinde de-a lungul rețelelor hidrografice a râurilor Valea Mare, Râul Valea Iadului, și Râul Hildașul și reprezintă un arel cu o importanță geologică, geomorfologică, floristică, forestieră și peisagistică deosebită.
Relieful cheilor impresioneaza prin alternarea sectoarelor abrupte cu cele mai putin abrupte, acoperite cu paduri, precum si prin ingustarile si largirile vaii. Pe unul din versanti apar sedimente ce marcheaza transgresiunea Tortoniana din Bazinul Transilvaniei.
Padurile imense sunt strabatute de Valea Runcului si Valea Iadului, ce se reunesc in Valea Mare, vale pe care exista si un lac de acumulare de apa potabila. Cheile prezinta din loc in loc relief stancos, trene de grohotis, vai seci si izvoare cu debit bogat.
Pădurea Bogata. Comuna Hoghiz deţine 3.831 ha din rezervaţia a cărui denumirea provine de la Pârâul Bogata. Este cea mai frumoasă, accesibilă şi circulată arie din Munţii Perşani. Este o rezervaţie naturală complexă: geologică, fizico-geografică, peisagistică, botanică şi forestieră, care ocupă o arie (muntoasă, de joasă altitudine, sub 1000 m în ansamblu) de aproximativ 85 km2. Printre plantele ocrotite aici se află şi crucea voinicului. Fauna specifică are în componenţă cerbi, căprioare, mistreţi, urşi, vulpi, lupi, râşi. Aici se pot admira, adesea chiar lângă şosea, aflorimente de conglomerate, calcare, tufuri de bazalte.
Podişul Hârtibaciului
Comuna Hoghiz cuprinde 870 ha din Situl Natura 2000 Podişul Hârtibaciului.
Pe teritoriul județului Brașov, Podişul Hârtibaciului include, în general, zone de pășuni și fânețe, dar apar și terenuri agricole și păduri (fag, gorun, uneori și stejar).
A fost desemnat prioritate nr.1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de județe ale țării. Cuprinde efective importante pe plan global – o specie de cristel de câmp (Crex crex). Cuprinde populații importante din specii amenințate la nivelul Uniunii Europene – 10 specii: cristel de câmp (Crex crex), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), ghionoaie sură (Picus canus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio).
Găzduiește efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina) și de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului.
Castelul Haller a fost construit pe ruinele unei mănăstiri atestată pentru prima dată de un document în anul 1311 şi aparţine Primăriei Hoghiz. Tot aici se află şi Castelul Gutman şi Castelul Valenta.
Biserica din lemn din Cuciulatase află așezată spre marginea satului, pe înălțimea unui mic deal. Momentul edificării ei nu se cunoaște cu exactitate, perioada în care se bănuiește că a fost construită este între anii 1700 și 1752. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice.
Un alt obiectiv de interes din comună este Casa memorială „Aron Pumnul”, situată în localitatea Cuciulata.
În ceea ce priveşte meşteşugurile specifice comunei, acestea sunt împletitul coşurilor din nuiele şi împletitul ştergătorilor din papură.
În satele Hoghiz şi Fântâna, în seara din Ajunul Crăciunului este specific obiceiul „Ceata” – feciori îmbrăcaţi în costume tradiţionale colindă pe la casele oamenilor.
În Cuciulata, feciorii satului, îmbrăcaţi în costume tradiţionale merg la colindat cu “Turca”. Tot aici, copiii, costumați pe roluri, pun în scenă piesa de teatru “Irozii”.
În localitatea Cuciulata, „Plugarul”, obicei folcloric străvechi de primăvară semnifică începutul lucrărilor agricole. Se organizează de către feciorii satului şi este sărbătorit cel mai harnic fecior al satului, a doua zi de Paşte. Feciorii îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale specifice, ies în mijlocul satului la râu, rostesc o rugăciune pentru a avea un an îmbelşugat.
Toamna, în Hoghiz, se organizează „Balul Strugurilor”. Feciorii şi fetele de naţionalitate maghiară, îmbrăcaţii în port popular tradiţional, străbat satul călare pe cai şi în căruţe trase de cai, cu muzicanţi, cântând, și invită lumea la bal. Căminul Cultural unde se ţine balul este împodobit cu ciorchini de strugurii, simbolizând începerea culegerii strugurilor care deja s-au copt.
Se pot face plimbări cu trasura sau cu sania trasă de cai din localitatea Dopca spre Cheile Dopcii și pe Valea Lupșei.
Pe Râul Olt se pot face plimbări cu barca și se poate pescui.
Având în vedere bogăția resurselor naturale și diversitatea faunei, turiștii se pot delecta cu fotohunting și birdwatching