Dealurile Homoroadelor
Comuna Cața cuprinde 2.244 ha din Situl Natura 2000 Dealurile Homoroadelor.
Zonă deluroasă cu multe pajiști semi-naturale și păduri de foioase, tipică pentru sud-estul Transilvaniei. Este una dintre cele mai importante zone din țară pentru acvila țipătoare mică. Pe lângă speciile de răpitoare cuibăritoare apar cu o regularitate variabilă în această zonă și două specii periclitate pe plan global: acvila de câmp și acvila țipătoare mare. Pădurile bătrâne oferă habitat de cuibărit pe lângă răpitoare și pentru barza neagră, dispun de populații semnificative de ciocănitoare de stejar. Populațiile de cristel de câmp pot fi întâlnite în pajiștile semi-naturale; aceste zone servesc și ca loc de hrănire pentru răpitoare și berze. În tufărișuri găsim efective mari din sfrânciocul roșiatic.
Sighișoara –Târnava Mare
100 de ha din situl Natura 2000 Sighișoara –Târnava Mare se află pe teritoriul comunei Cața.
Este un sit cu o diversitate biologică ridicată care se datorează utilizării tradiționale a terenurilor agricole. Aria este de importanță internațională, având în vedere că probabil ultimele pajiști de mare întindere în Europa sunt perfect funcționabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradițional a stabilit un echilibru între activiățile umane și natură, acesta rămânând neschimbată din evul mediu. În acest spațiu diversitatea cuturilor agricole coexistă cu o bogată biodiversitate naturală atât sub aspect cantitativ cât și calitativ. Populația încă trăiește în strânsă legătură cu peisajul înconjurător, care include pajiștile cele mai bogate ale Europei și întinsele păduri caducifoliate. Aici există multe habitate și specii ce sunt în Lista Roșie IUCN și de asemenea au un statut prioritar în Directiva Habitate, inclusiv cele mai numeroase populații de carnivore mari din etajul deluros (urs și lup).
Comuna cața are un teritoriu încărcat de istorie, aici întâlnindu-se numeroase situri şi castre romane, biserici evanghelice fortificate și case memoriale.
Biserica fortificată din Drăuşeni
Această biserică este un monument deosebit de valoros, atât prin vechimea lui (sfârşitul secolului al XIII-lea), cât şi prin detaliile artistice şi arhitectonice.
La origine, biserica fortificată din Drăuşeni a fost construită în stil romanic, cu plan bazilical. Bazilica romanică iniţială a fost modificată în cursul lucrărilor de construire de fortificaţii, astfel că au fost demolate navele laterale şi absida de est, iar corul a fost prevazut cu un nivel de apărare.
Incinta fortificată de plan ortogonal este întărită cu şase turnuri, unul dintre ele găsindu-se deasupra intrării principale. De jur-împrejurul zidului este un drum de strajă, încă bine păstrat, dar ce este specific acestei incinte este că sub ziduri, la temelie, sunt înfipte enorme blocuri de piatră.
Biserica evanghelică din Caţa
Biserica se află în centrul comunei, la intersecţia a patru drumuri. Este construită în secolul XIII ca bazilică în stil romanic. Foarte interesant este că cetatea nu are unul, ci două rânduri de incinte poligonale fortifícate, una din secolul XV şi cealaltă din secolul XVII.
Biserica încă mai păstrează intact aşa numitul “Turn al Slăninei”, aceasta pentru a putea supravieţui pe timp de asediu îndelungat în interiroul cetăţii. Mobila datează din secolul al XIX-lea, altarul din 1813, pupitrul din 1864 şi orga din 1803. Altarul din 1813 este încă folosit.
Biserica din Ioneşti
Spre deosebire de bisericile evanghelice din jur, aceasta este printre puţinele biserici unitariene din zonă. În plus, este şi una dintre cele mai vechi biserici din zonă. Construcţia a început în secolul al XII-lea şi a fost terminată în secolul XVI, în stil romanic.