Pădurea Bogata. Comuna Apaţa deţine 1% din rezervaţia a cărui denumirea provine de la Pârâul Bogata. Este cea mai frumoasă, accesibilă şi circulată arie din Munţii Perşani. Este o rezervaţie naturală complexă: geologică, fizico-geografică, peisagistică, botanică şi forestieră. Rezervaţia ocupă o arie (muntoasă, de joasă altitudine, sub 1000 m în ansamblu) de aproximativ 85 km2. Printre plantele ocrotite aici se află şi crucea voinicului. Fauna specifică are în componenţă cerbi, căprioare, mistreţi, urşi, vulpi, lupi, râşi. Aici se pot admira, adesea chiar lângă şosea, aflorimente de conglomerate, calcare, tufuri de bazalte.
Peştera Bârlogul Ursului este amplasata la altitudinea de 726 m, pe partea nordica a Dealului Magura, in sectorul central al Munților Persani, pe teritoriul administrativ al comunei Apata. Este o pestera de tip fosil, cu galerii ce ating 400 m lungime, valoroasa din punct de vedere speologic, datorita formatiunior parietale de pe pereti, inclusiv o concretiune de forma unui cap de urs; din punct de vedere geologic datorita – straturilor calcaroase (Tipia Ormenisului), reprezinta una din numeroasele klipe calcaroase din Muntii Persani, in care fisurile au permis patrunderea apelor meteorice si carstificarea.
Este cunoscuta sub denumiri ca: Peștera din fața Scocinei, Pestera Hotului de la Apata sau Pestera Tolvajos.
A fost declarata rezervație naturala de tip speologic.
Impuşcatul cocoşului este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Apaţa. Ceremonialul se desfăşoară în prima zi a Paştelui catolic. Originea obiceiului este legată de o legendă a locului, care spune că în sec. al XIV–lea, în timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un cântec de cocoş în cetate, locuitorii refugiaţi fiind, astfel, descoperiţi. Cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât drept pedeapsă împuşcarea cocoşului care i-a tradat.
Astăzi, participanţii la acest obicei sunt copiii, scopul sărbătorii fiind iniţierea în ochirea şi tragerea la ţintă cu arbaleta (locul cocoşului viu fiind luat de cocoşul desenat). Astfel, în fiecare an, în ziua de Paşti, după ieşirea de la Biserică, copiii îmbrăcaţi în costum popular se adună la „gazdă”, locul unde s-au iniţiat mai multe săptămâni. Copiii se alinează în faţa ţintei şi, după ce spun versurile şi cântecele ce constituie „judecarea” cocoşului, pregătite anume de băieţi, se trece la tragere. Fiecare băiat trage la ţintă de trei ori. Sărbătoarea se încheie cu o masă cu preparate culinare din zonă şi o petrecere cu dansuri şi cântece populare specifice localităţii.
Fărşangul este un obicei împrumutat de comunitatea maghiară de la saşii transilvăneni, originea sa regăsindu-se cu peste două secole în urmă. Este o sărbătoare a măştilor ce înfăţişează o altă realitate în care tot ceea ce este firesc şi normal se anulează, făcând loc exagerărilor şi grotescului. Ziua când grupurile de mascaţi străbat uliţele satului devine un timp în care dezechilibrul se instalează şi toate regulile sunt încălcate înainte ca perioada de post şi resemnare să înceapă. Alaiul de tineri mascaţi străbate satul adunând ouă şi bani, drept răsplată pentru alungarea iernii şi a spiritelor rele. Obiceiul se încheie cu Balul Fărşangului, care are loc începând cu căderea serii.
Activităţi recreative
În zona turistică Valea Borzumului şi pe drumurile marcate din jurul acesteia se pot practica tracking-ul şi mountainbike-ul. Fauna bogată a Pădurii Bogăţii este atractivă pentru turiştii care doresc să practice fotohunting sau birdwaching.