Comuna Ormeniș

Resurse naturale

Rezervaţia Locul fosilifer Ormeniş, de interespaleontologic, se suprapune teritoriului comunei Ormeniş.  Acest sit a fost descoperit în anul 1878. Fauna specifică de la Ormeniş apare într-un interval complex de marne nisipoase; aici au fost identificate 18 specii de Inocerami, 4 specii de Tellina, 16 specii de Amoniţi şi un Echinoderm.

Comuna Ormeniș cuprinde 35 ha  din Situl Natura 2000 Dealurile Homoroadelor.

Zonă deluroasă cu multe pajiști semi-naturale și păduri de foioase, tipică pentru sud-estul Transilvaniei. Este una dintre cele mai importante zone din țară pentru acvila  țipătoare mică. Pe lângă speciile de răpitoare cuibăritoare apar cu o regularitate variabilă în această zonă și două specii periclitate pe plan global: acvila de câmp și acvila țipătoare mare. Pădurile bătrâne oferă habitat de cuibărit pe lângă răpitoare și pentru barza neagră, dispun de populații semnificative de ciocănitoare de stejar. Populațiile de cristel de câmp pot fi întâlnite în pajiștile semi-naturale; aceste zone servesc și ca loc de hrănire pentru răpitoare și berze. În tufărișuri găsim efective mari din sfrânciocul roșiatic.

Munţii Bodoc–Baraolt ocupă 580,0 ha pe teritoriul judeţului Brașov.  Aria (SPA) prezintă specii de interes conservativ global (Crex crex), populaţii importante de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene (9 specii).

Dintre speciile de păsări amintim: Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Aquila pomarina, Pernis apivorus, Falco vespertinus, Bonasa bonasia, Crex crex, Bubo bubo, Strix uralensis, Caprimulgus europaeus, Alcedo atthis, Picus canus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Lanius minor, Lanius collurio, Aythya nyroca.

Resurse antropice

Tipia OrmenişuluiFortificaţie dacică

Cetatea este înconjurată spre est – sud – vest de mai multe terase antropogene. Locuire sporadică în bronzul mijlociu şi final şi foarte intensă în prima şi a doua epocă a fierului. Zid din piatră parţial fasonată, lung de 100 m şi gros de 3 m. În incintă, o cazarmă, un sanctuar cu aliniamente de piatră şi un sanctuar circular; pe terasa II, un alt sanctuar circular, al doilea ca mărime din Dacia. Zidul este construit în sec. I î. d. Chr

Tradiții

Fărşangul se organizează după tradiţie la intrarea în Postul Paştelui, până la care mai este o lună, dar probabil pentru a alunga iarna grea şi a invoca primăvara are loc acum.

Fărşangul este întâlnit şi în alte zone ale ţării, dar sub alte denumiri. În Banat poartă numele de Zapostit, fiind pentru scurt timp un prilej de răsturnare a ordinii admise, prilej de distracţii aproape orgiastice, care amintesc de anticele sărbători din pragul primăverii – săptămâna nebunilor.

La noi Fărşangul este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare cu dată mobilă, care are loc în fiecare an de lăsata secului de Paşti, obicei legat de reînvierea timpului anual. Pregătirile pentru Fărşang încep la Ormeniş cu două săptămâni înainte de data fixată. La acest obicei participă feciorii. Aceştia poartă diferite măşti care parodiază în principal nunta şi logodna. Măştile sunt animaliere (urs, lup) şi umane (doctor, ghicitor, preot, ţigan, mire, mireasă), confecţionate după imaginaţia fiecăruia. La pregătiri participă şi fetele din sat, care-i ajută pe feciori la confecţionarea măştilor, la împodobirea animalelor (cai, măgari) şi a carului alegoric care conduce alaiul pe uliţele satului.

Zarva asurzitoare pe care o produce alaiul are rostul de a alunga tot ceea ce înseamnă răutate, necurăţenie şi chiar anotimpul rece asimilat morţii temporare a naturii, întunericului, infertilităţii. Sătenii adunaţi la porţile caselor cinstesc alaiul cu gogoşi, sume de bani, palincă, şi ouă nefierte. Din ouăle adunate se face o papară mare din care se va înfrupta întreaga comunitate adunată la acest inedit obicei. Fărşangul se încheie cu un bal, la căminul cultural, ce va începe sâmbătă seară şi se va încheia în zori.

Str. Republicii nr. 124
Orașul Rupea, Județul Brașov
România
Tel: 0268/470505
Fax: 0268/470504
Despre Reprezentanța Comisiei Europene în România
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât și pentru informații detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteți să vizitați pagina de internet a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Toate informaţiile privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală furnizate prin această pagină sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării. Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine celor care l-au iniţiat.