Comuna Măieruș

Resurse naturale

Pădurea Bogata

Pădurea Bogata. Comuna Măieruș deţine 2.472 ha din rezervaţia a cărui denumirea provine de la Pârâul Bogata. Este cea mai frumoasă, accesibilă şi circulată arie din Munţii Perşani. Este o rezervaţie naturală complexă: geologică, fizico-geografică, peisagistică, botanică şi forestieră, care ocupă o arie (muntoasă, de joasă altitudine, sub 1000 m în ansamblu) de aproximativ 85 km2. Printre plantele ocrotite aici se află şi crucea voinicului. Fauna specifică are în componenţă cerbi, căprioare, mistreţi, urşi, vulpi, lupi, râşi. Aici se pot admira, adesea chiar lângă şosea, aflorimente de conglomerate, calcare, tufuri de bazalte.

Dumbrăviţa-Rotbav-Măgura Codlei

Situl acoperă o suprafaţă relativ restrânsă pe teritoriul GAL-ului, respectiv 2.800 ha în comuna Măieruş.

Situl a fost desemnat pentru prezenţa următoarelor specii de păsări: Aegolius funereus, Alcedo atthis, Aquila pomarina, Ardea purpurea, Asio flammeus, Aythya nyroca, Branta ruficollis, Bubo bubo, Childonias hybridus, Chidonias niger, Falco columbarius, Falco peregrinus, Gavia árctica, Gavia stellata, Gelochelidon nilotica, Grus grus, Larus melanocephalus, Larus minutus, Mergus albellus, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Pelecanus onocrolatus, Porzana leucorodia, Stern caspia, Sterna hirundo, Tringa glaréola.

Resurse antropice

Biserica Evanghelică din Măieruş construită în secolul XIV-XV, în stil gotic, a fost refăcută şi fortificată trei secole mai târziu. Astfel, a fost înconjurată de fortificaţii, având circa 6-8 m înălţime, din care nu au mai rămas decât fragmente. În urma unui incendiu devastator, biserica şi clopotniţa au fost refăcute în stil gotic, în 1573. La aceasta biserică ineditul constă în interiorul bisericii care este cât se poate de eclectic, îmbinând stilul gotic, clasic, neoclasic, cu cel baroc şi renascentist. Altarul de la începutul secolului XIX este în stil neoclasic şi este unit cu orga. Amvonul e zidit şi are baldachin din lemn în stil baroc. Potirul face parte din categoria celor create în timpul Renaşterii şi a fost realizat la mijlocul secolului al XVI-lea. La sfârşitul secolului XIX, din părţile căzute ale zidului de incintă se construieşte o şcoală.

Tradiții

Sărbătoarea arminzenilor de Florii este un obicei în cadrul Rusaliilor. La fel ca şi colindul de Crăciun şi stropitul cu parfum de Paşti, obiceiul „Arminzenilor” de Rusalii se practică la Măieruş atât de români cât şi de saşi. Arminzenii reprezintă renaşterea, primenirea sufletească, trezirea la o nouă viaţă. În vinerea Rusaliilor, ceata feciorilor, împreună cu trei-patru căruţe cu cai, pleacă la pădure după mesteceni ce vor străjui porţile fetelor în ziua de Rusalii (Aitean-Taus, Monografia  comunei Măieruş)

Ceata Feciorilor

Una dintre tradiţiile care se mai păstrează şi astăzi în cadrul sărbătorile de iarnă este Ceata Feciorilor. O puternică revigorare a practicării colindatului de Crăciun se manifestă în Măieruş după căderea regimului totalitar, când a fost reluat fără oprelişti, obiceiul Cetei Feciorilor, principalii purtători ai mesajului Naşterii Mântuitorului prin colinde autentice (Aitan-Taus, 2007). Conform Monografiei Măieruşului, Ceata Feciorilor colindă doar la fetele de măritat, iar feciorii sunt răsplătiţi cu bani şi băutură de părinţii fetelor. Banii vor fi adăugaţi la plata orchestrei ce cântă la balul de Crăciun. Ceata Feciorilor participă dimineaţa la slujba din biserica, unde cântă colinde împreună cu toată lumea prezentă.

Dansurile în Măieruş

În ceea ce priveşte conservarea elementelor tradiţionale locale, există ansamblul de dansuri populare „Alunişul” care a fost înfiinţat în anul 2000 şi funcţionează şi astăzi câştigând foarte multe premii la concursuri de dans naţionale şi internaţionale.

În prezent se mai practică jocuri de formaţie cum sunt alunelulbreaza şi ciobănelul. Atât hora cât şi sârba se joacă şi în perechi, în mijlocul formaţiei ce joacă în linie. Dintre dansurile  de formaţie face parte şi căluşarul, care se joacă numai de tineret şi copii în spectacole pe scenă.

Cele mai frecvente şi îndrăgite jocuri din Măieruş sunt învârtita sau ardeleana, care se mai joacă, în special, de cei vârstnici şi învârtita şchioapă (Aitan-Taus, 2007).

Şi dansurile locuitorilor saşi din Măieruş s-au perpetuat de-a lungul timpului, iar cele mai vechi dansuri ce se mai joacă şi astăzi sunt polca şi lander, iar cele mai frecvente sunt valsul (walzer) şi englişvalsul (englischwalzer).

Faptul că saşii din Măieruş sunt foarte entuziaşti dansatori este confirmat de prezenţa formaţiei de dansuri germane a Căminului Cultural Măieruş, ca unică reprezentantă a saşilor din ţinutul Bârsei de Jos, în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Din nefericire formaţia s-a desfiinţat în anul 1993, când majoritatea membrilor şi a instructorilor au plecat definitiv în Germania.

În Măieruş au existat două coruri: un cor mixt, care a funcţionat din anul 1919 până în anul 2000 şi un cor bărbătesc înfiinţat în 1908 şi care a funcţionat până în 2000.

Str. Republicii nr. 124
Orașul Rupea, Județul Brașov
România
Tel: 0268/470505
Fax: 0268/470504
Despre Reprezentanța Comisiei Europene în România
Pentru informații despre alte Programe desfășurate sub egida Uniunii Europene în România, cât și pentru informații detaliate privind procesul de aderare al României la Uniunea Europeană, puteți să vizitați pagina de internet a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Toate informaţiile privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală furnizate prin această pagină sunt distribuite GRATUIT şi nu sunt destinate comercializării. Acest site nu reprezintă poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea şi coerenţa acestor informaţii aparţine celor care l-au iniţiat.